nimic

nimic neobisnuit...tu crezi ca e ceva nou?nu....nu...atat...am vrut doar sa iti reamintesc ca nu e nimic mai presus decat somnul care te aduce la starea de increat....

In bratele....ei

In bratele....ei

Erau amandoi in pat, unul langa altul imbratisati si infierbantati...el avea treaba ea un pic mai inactiva, el se uita la ea, ea cu ochii inchisi, el o apuca de mana si o strange cu foc, ea isi lasa mana moale, el ii simte oasele degetelor si parca un fior ii strapunge pieptul, isi continua treaba, el o saruta, buzele ei sunt caldute si un pic rosii...ochii intredeschisi, el crede ca ea simte placerea lui...el este gol si o priveste ea are suvite de par blond pe fata-i palida, ochii nu se vad a fi deschisi insa ea e frumoasa asa, intinsa si acoperita de asternuturile albe, parca cuprinsa de spuma marii...o atinge...pielea ei e alb-vinetie...ii saruta talpile si degetele reci....ii atinge usor buzele vineti..poate de adierea ce vine de afara pe fereastra larg deschisa...se multumeste cu atingerea trupului ei.....Zorii diminetii le mangaie trupurile fin si incet ca fulgii pernelor in care stau afundati...fata ei este brazdata de razele soarelui, corpul e rece si vanat...buzele carnoase si rosii acum sunt negre si subtiri...o priveste uimit si vede cum in coltul gurii...se scurge o zeama galbuie, ochii verzi ca iarba cruda de primavara acum au secat, prin paru-i auriu se plimba un vierme verde ..o mangaie usor si o saruta.....

hey...prima vara a unui inceput

stai si te uiti la tine...asa...si observi...observi...nimic...nu ai mai facut nimic...si tu esti tot cel vechi...nimic nou...intinzi mana spre oglinda ,care nu crezi ca iti reda imagine, si furios vrei sa stergi imaginea ce ti se afiseaza...nu...e tot acolo sta nemiscata si ranjeste..acum vezi tu...nimic nu se schimba daca nu faci ceva...cliseu...iti iei geanta pe umar si pleci spre serviciu la aceeasi ora, cu aceeasi tinuta, cu aceeasi atitudine, cu aceeasi masina...cunosti toti oamenii si stii si statiile in care coboara..sunt multi dar ii stii pentru ca imaginea lor e tot neschimbata...urci in autobuzul muncitoresc si...vezi podul ce trece peste trenurile care parca te asteapta...cobori si te trezesti buimaca in gara...tii un bilet in mana...zambesti si urci in trenul care nu stii unde te duce...deschizi ochii si iti dai seama ca stai in bratele lui...nu stii ce te astepta...il tii de mana si mergi mai departe

Uite asa

Uite asa...asta da argumentare...nu am ce sa iti spun...nu te pot privi in ochi si nu iti pot vorbi, as vrea sa iau o coala de hartie sa imi insir toate gandurile pe ea, sa le pun in ordine, sa le fac versuri si sa ti le trimit sa vezi totusi ca nu sunt asa cum crezi tu...ai crede...ai putea zice ca sunt putin rea....sunt si am fost rea, macar acum pot fi si eu egoista, e dragostea mea si am dreptul sa mi-o apar sau daca vreau sa o distrug....sa pot sa fac asta fara sa imi pese de tine...sa plec si sa vin ori de cate ori vreau si sa te gasesc tot acolo, asteptandu-ma, oftand si imbratisindu-ma sa ma privesti sa ma saruti pe frunte si sa ma ierti, sa ma crezi cand iti spun ca te iubesc si sa nu vrei sa iti arat sa fii fericit cu cele doua cuvinte si cu privirea mea...as vrea sa te gasesc tot timpul acolo pe nisipul cald, in cortul meu, sa te vad acolo cu chitara sub cap si sa imi canti cand sunt suparata sa ma faci sa dansez goala pe strigatul marii, sa faci cumva sa am toate astea in patul rece de acasa unde te pierd prin asternuturi, unde nu iti simt trupul si nu aud cantecul nostru...iti aud respratia incet si mai incet....indepartandu-se...parca...nu esti langa mine...imi iau hainele si plec...raman cu haina ta pe mine...dar nu imi mai tine cald...o las in holul lung al casei tale...deschid usa si uit sa o inchid in urma mea...poate...ai sa ma chemi la vara...sau poate o sa ma intorc la tine, dar sa nu ma intrebi nimic...sa ma privesti si sa ma tii de mana, sa crezi in iubirea mea pura....

amintiri cap 1

Intotdeauna mi-a placut sa vorbesc cu el, din prima clipa in care m-a vazut si-a dat seama cine sunt, ba mai mult a vazut ce nici macar eu nu stiam despre mine...el a fost singurul care m-a incurajat sa visez si sa cred in vise.
O seara de decembrie geroasa, eram mica, eram naiva si exuberanta, energica si al naibii de vesela; zambeam, radeam, simteam muzica si dansam haotic....l-am cunoscut....dragut...nimic iesit din comun.....am dansat, m-a sarutat ca nimeni altul, simteam ceva ce imi era necunoscut...nu am mai vorbit....l-am gasit chiar daca el ma cauta...ma iubea..eu nu cred ca l-am iubit vreodata, ma fascina atat de tare incat vorbeam intruna, era uimitor, vorbeam mult dar niciodata nu era de ajuns, erau atat de multe de spus....l-am iubit? eram nici....majora...era mare...ma atragea tot ce insemna el....varsta, inteligenta, masculinitate...pentru el eram proiectia irealului in realitate, eram un mic recipient cu de toate...m-a ajutat sa le definesc....am evidentiat talentul, m-a invatat sa imi urmez pasiunile, sa urmez specializarea...asta...sa o urmez sa o savurez...si acum sa uit de ea...sa uit si sa vreau altceva, chiar daca nu e asa....Dupa 5 ani...suna telefonul...tresar si privesc cum suna...era numele lui, eram exaltata.....am raspuns indecisa, cu glasul stapanit de emotie am articulat salutul....sec....a urmat o discutie in care mi-a amintit cine sunt, ce sunt si ce vreau sa fiu.....am privit din nou la mine, ce eram, si am continuat sa fac ce imi place...ma straduiesc sa fiu perfecta, sa nu uit sa uit de lumea ce ne constrange.

O zi minunta

E marti...ceasul incepe sa sune la 5.45...nu reusesc sa ma trezesc...intind mana nu ajung il las sa sune si ma pun sa dorm din nou....ma trezesc buimaca la 6.30 e deja prea tarziu...oricat m-as grabi nu o sa ajung la timp la serviciu...ma ridic vreau sa aprind lumina.....lumina nu e...mai incerc o data...fac ochii mari si realizez ca e bezna totala....si in casa si pe strada...incep sa cotrobai prin casa sa vad totusi ceva...iei!!! vine curentul!reusesc sa plec din casa, nu raman blocata in lift, plec spre metrou, unde ma astepta Dani suparata...urc in tramvai...mai aglomerat decat de obicei, ajung la primul curs, nu reusesc sa tin un discurs foarte coerent pentru ca eram mai mult decat adormita, cascam intruna, cafeaua si-a facut efectul....sau nu cred, uit sa ma incadrez in timp...depasesc limita de timp,si proiectez activitatea de speaking....care dureaza 10 minute perfect...reusesc sa termin nu foarte abrupt...alerg spre celalalt curs....cobor din autobuz...cu geanta, pungi si alte accesorii alerg spre metrou, cobor scarile...in picioare :)) dar nu pe toate....pe ultimele trei am ales sa le cobor in fund:))ma imprastii toata intr-o mare balta cu apa cristalina, ma ridic...sau m-au ridicat niste oameni draguti, care mi-au spus ca ma marit, iei !ce fericire!!, prima veste buna pe ziua de azi:)).....stand in picioare observ ca am unghiile negre paltonul alb s-a colorat...picaturi mari de noroi se scurg de pe geanta pe pantaloni...e bine....ma indepartez de zidul de care stateam sprijinita si realizez ca nu am echilibru...cand aud "dominsoara, domnisoara, v-ati uitat tocul:))))" ma uit speriata in jos la incaltarile mele si vad cum un picior tremura instabil..parca razand de handicapul celuilat, ma aplec imi iau tocul in mana, un firisor de apa noroita se prelinge pe langa manseta paltonului, acum pepit, si simt cum imi ajunge la cot...e bine..incep sa rad, un ras isteric care in acelasi timp m-a ajutat sa nu las capul in jos in timp ce curiosii se uitau la mine...urc scarile, vanzatorii ambulanti, care privisera momentul savuros,ma felicita, ma simt vedeta in lumina reflectoarelor.....dar simt cum toata partea dreapta imi este amortita de durere....e o durere cumplita....sunt ametita si amortita...aud totusi rasul unei femei "Lasa, lasa ca e bine , te mariti"" ma uit cu ochii goi si mirati la ea...nu intelegeam ce e bine...durerea e buna...contextul m-a facut sa fac o analogie dureroasa...e doar la mine in cap...nu zic nimic si plec mai departe...vad un taxi si ma grabesc schiopatand spre el...vreau acasa...dar ziua...nu s-a terminat...am continuat sa ma amuz si chiar sa rad cu pofta...pentru ca nimic grav nu mi s-a intamplat...nu mi-am rupt piciorul, nu am dat foc la casa si mi-am recuperat si banii...pierduti :))toate in aceasi zi minuata...azi